Conferinta „Pentru Eminescu”, Institutul de Sociologie, Academia Romana. Invitat special: Grigore Lese

 Institutul de Sociologie al Academiei Romane, Centrul de Geopolitica si Antropologie Vizuala si Fundatia pentru Romania au avut privilegiul sa-l aiba ca invitat special la conferinta dedicata lui Mihai Eminescu pe Grigore Lese. Maestrul doinelor din Romania a vorbit in cuvinte putine dar frumoase despre simplitatea si originalitatea sufletului romanesc. Strainii au incercat sa traduca multe dintre poeziile si doinele romanesti de dor si jale, insa nu au reusit. De ce? Pentru ca ele sintetizeaza insasi chintesenta sufletului romanesc.  Taranul roman se exprima simplu, dar stie cel mai bine s-o faca. Nimic nu poate inlocui cantecul de dor si jale al taranului roman. Ele sunt stari specifice romanesti.

Marele Roman, Mihai Eminescu stia cel mai bine sa zugraveasca prin operele lui  sufletul taranului roman, simplitatea vietii acestuia si zbuciumul lui sufletesc. Nimic nu intrece valoarea de necontestat a Romanului Absolut, Mihai Eminescu. El a sintetizat prin opera sa nu numai sufletul unui intreg popor, dar a reusit sa creioneze cu o abilitate extraordinara realitatea politica si istorica a vremurilor pe care le traia. Teoria paturii superpuse, valabila chiar si in ziua de astazi (chiar daca altul este contextul istoric), este o completare a teoriei marelui sociolog italian Vilfredo Pareto despre circulatia elitelor. In cazul in care nu functioneaza corelatia intre capacitati si titlu in cazul elitelor guvernante, ceea ce va circula va fi excedentul, deficitul unei capacitati. Avem de-a face in acest caz cu o elita de tip parazitar. In spatiul romanesc, Eminescu a dezvoltat cel mai bine teoria circulatiei elitelor. Eminescu a avut curajul sa vorbeasca despre aceasta „elita cu semnul minus”, o elita care nu e altceva decat un corp parazitar al societatii. Pentru curajul lui de a spune lucrurilor pe nume  si pentru ideile lui nationaliste, Eminescu a reusit sa-si atraga ura multora care vroiau sa distruga unitatea si integritatea neamului romanesc. „Era un ziarist incomod”, spuneau multi.  Eminescu nu a avut nici nebunie temporara, nici sifilis (asa dupa cum s-a dovedit), ci a fost mereu urmarit si persecutat de catre cei care vroiau sa-i induca aceasta stare de nebunie pentru a scapa de el. Marele poet si ziarist roman a fost mereu persecutat in istorie de catre toate regimurile politice. Detractarii lui Eminescu nu au murit. Ei bantuie si astazi, manjind numele celui care a fost, este si va fi Romanul Absolut, asa dupa cum spunea Petre Tutea. Batalia impotriva lui Eminescu continua: este scos din manuale, din programa cursurilor universitare, este „dat afara” din scoli si licee, este scos din randul sociologilor romani.  Asa se manifesta batalia contra culturii autentice, batalia contra sufletului si neamului romanesc. Defaimatorii valorilor autentice romanesti, domnii care stau in fruntea ICR-ului si care arunca cu injurii asupra limbii si poporului roman trebuie sa stie ca Eminescu nu va inceta sa existe. El exista si va exista de-a lungul generatiilor pentru ca el exprima insusi neamul romanesc. Fara el si fara valorile autentice romanesti, poporul roman nu exista.