Constantin Noe: „sa ne indeplinim misiunea de propagatori ai culturii romane in sud-estul european”
Joi, 9 iulie, ora 15, la sediul UNITER, str. George Enescu nr. 2-4, sector 1, Bucureşti, va avea loc Masa rotundă cu tema: Meglenoromânul CONSTANTIN NOE senator şi deputat român, delegat al macedoromânilor pentru colonizarea în Cadrilater, Comemorare – 70 de ani
Manifestarea este organizata de Societatea de Cultura Macedo-Romana, cea mai reprezentativa organizatie a aromanilor din Romania, fondata in 1879 si recunoscută prin Înaltul Decret Domnesc Nr. 1298 din 15.04.1880, Instituţie de Utilitate Publică recunoscută prin HG 473/7.05.2008. Partener media al manifestarii va fi Romanian Global News.
Constantin Noe (n. 1883) a fost meglenoromân, iar din 1909 a fost bursier al statului român la Facultatea de Litere din Bucureşti. A fost redactor la ziarul “Românul”, fiind chemat la Arad de Vasile Goldiş. A fost profesor la Chişinău unde, la 10 iulie 1919, a înfiinţat împreună cu Epaminonda Balmace şi Gheorghe Mecu, editura şi librăria Glasul Ţării, iar la 26 septembrie 1920 cotidianul “Dreptatea“, condus de C. Noe şi Hr. Dăscălescu. Revenit în Bucureşti în anul 1924, a fost profesor la liceul Mihai Viteazul şi a militat, alături de Steriu Hagigogu, Vasile Muşi şi Gh. Celea, pentru colonizarea macedoromânilor în Cadrilater. A fost membru al Societăţii de Cultură Macedo-Române şi preşedinte al societăţii Meglenia. A făcut parte din elita Şcolii Sociologice de la Bucureşti condusă de Dimitrie Gusti, fiind secretar al Secţiei Românilor de peste hotare a Institutului de Cercetări Sociale. Studiile sale, puţine la număr, rămân repere pentru cei care doresc să se documenteze cu privire la colonizarea macedoromânilor în Cadrilater, precum şi la situaţia culturală a acestora în prima jumătate a sec. al XX-lea. Volume şi studii: Importanţa aromânilor pentru România, 1910; Les Roumains Koutzo-Valaques. Les populations macedoniennes et la crise balkanique, 1913; Meglenia «un ţinut fermecător», 1925; Celnicii şi Fălcarea. O instituţie milenară a aromânilor nomazi, 1938; Colonizarea Cadrilaterului, 1938; Les Roumains en Bulgarie, 1939 (ediţie franceză, italiană, germană). S-a stins din viaţă la 8 iulie 1939, la Bucureşti, fiind înmormântat la cimitirul Reînvierea din Bucureşti.
Iata ce scria C. Noe in Importanta aromanilor pentru Romania, Conferinta tinuta la cercul studentilor macedo-romani in sedinta publica din 14 martie 1910:
„S-au facut asupra noastra diferite statistici, unele de catre prieteni complezenti, altele de dusmani indarjiti. Unii ne-au ridicat la peste un milion, altii ne reduc pana la 200000. Sa facem placere dusmanilor nostri, sa zicem ca suntem numai 200000. un lucru nu se poate contesta. Ca suntem poporul cel mai mobil din Peninsula balcanica, ca desfasuram cea mai multa activitate, ca ne gasim amestecati in tot si in toate, ca nu e o singura manifestare intelectuala si materiala in care sa nu avem o parte covarsitoare. Sub acest raport dinamic suntem printre cei dintai. Ei bine, noi sub acest raport dinamic suntem chemati sa fim de folos neamului. Si sub acest raport dinamic, oricat s-ar reduce numarul nostru, ramanem totusi destui ca sa ne indeplinim misiunea de propagatori ai culturii romane in sud-estul european si de mijlocitori ai expansiunii economice a neamului”.
(rgn press)
